Informații de interes în maghiară și plăcuțe bilingve, în Oradea

Primăria din Oradea are ca termen trei luni ca să traducă în limba maghiară toate informațiile de interes public de pe site-ul instituției, inclusiv hotărârile Consiliului Local și convocatorul ședințelor.

Totodată, municipalitatea trebuie să monteze plăcuțe bilingve, care să includă traducerea denumirilor străzilor. În caz contrar, riscă să fie sancționată, informează Ebihoreanul.ro.

În urmă cu patru ani, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a dat o decizie, în acest sens, după ce a stabilit că în Oradea ar exista discriminare etnică. Astfel, Primăria Oradea a contestat în instanță actul, dar a pierdut procesul.

Într-o petiție trimisă către CNCD, în iulie 2013, de către orădeanul Molnár Csongor, membru al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, el acuza Primăria Oradea că „nu îşi îndeplineşte obligaţia legală de a respecta drepturile comunităţii maghiare din municipiu”.

Nemulţumirile vizau numărul mic de funcţionari vorbitori ai limbii maghiare din Primărie, lipsa informaţiilor de interes public, a cererilor şi formularelor tipizate traduse pe site-ul administraţiei. În plus, nu se puteau consulta în maghiară hotărârile Consiliului Local ori convocatorul pentru şedinţele aleşilor locali.

Totodată, Molnár a reclamat absența denumirilor maghiare pentru străzi, deși, în 2006, Consiliul Local adoptase o hotărâre pentru inscripționarea lor bilingvă.

„Se împiedică folosirea de către comunitatea maghiară a propriilor denumiri stradale, denumiri istorice, schimbate treptat de autorităţi în vederea asimilării cetăţenilor maghiari din Oradea, în vederea uitării propriei istorii. Este o batjocură la adresa poporului maghiar şi la adresa istoriei poporului maghiar”, susținea el.

El şi-a susţinut cauza invocând Legea administraţiei publice locale, care prevede că în localităţile cu peste 20% cetăţeni ai unei minorităţi, Primăria şi Consiliul Local trebuie să asigure „inscripţionarea denumirii instituţiilor de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective”.

Reacția Primăriei

Chemaţi de CNCD să dea explicații, reprezentanţii Primăriei au precizat: „Sunt funcţionari publici care în raporturile cu locuitorii asigură folosirea limbii materne”.

Totodată, ei au transmis că, la Serviciul de Relaţii cu Publicul, există un astfel de funcţionar, un altul le stă la dispoziţie şi la Instituţia Arhitectului Şef, doi la Biroul de Evidenţă a Persoanelor, şase la Direcţia Monitorizare Cheltuieli de Funcţionare şi Organizare Evenimente, iar trei la Direcţia Economică.

Pe de altă parte, municipalitatea a recunoscut că are probleme în a publica informaţiile în limba maghiară pe site, deoarece are un singur angajat care să asigure traducerea comunicatelor, deciziilor şi a altor acte administrative.

În ceea ce privește instalarea de plăcuțe stradale bilingve, Primăria s-a apărat spunând că nu sunt fonduri.

„Ar presupune schimbarea tuturor tăbliţelor, pe toate străzile din municipiu. Având în vedere costurile foarte mari, finalizarea punerii în aplicare a prevederilor hotărârii Consiliului Local se va face după identificarea resurselor financiare necesare şi includerea acestora în bugetele anuale”, precizau oficialii, la acel moment.

Câteva luni mai târziu, CNCD a reţinut ca „fapte de discriminare” absenţa informaţiilor în limba maghiară de pe site-ul Primăriei, netraducerea convocatoarelor şedinţelor şi a HCL-urilor, precum şi lipsa plăcuţelor stradale bilingve.

În baza deciziei CNCD, înregistrate cu numărul 745/2013, urma ca administraţia orădeană să fie monitorizată pentru o perioadă de trei luni, timp în care să „remedieze situaţia”, în caz contrar urmând să fie sancţionată.

Astfel, Primăria a atacat decizia CNCD în justiţie, cerând anularea ei, dar atât Curtea de Apel Oradea în 2015, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au respins acţiunea, în 2017, considerând-o neîntemeiată.